Comuna Poșaga este situată în nordul județului Alba, la graniță cu județul Cluj. Din punct de vedere geografic, la sud-estul Masivului Gilău-Muntele Mare, pe cursul râului Arieș și al afluentului său, pârâul Poșaga.
Accesul se face din DN75 (Turda-Câmpeni). Urmează indicatorul spre Poșaga. Drumul te va purta de-a lungul văii, lăsând în urmă zgomotul orașelor.
Sec. I î.Hr. – La Poșaga de Jos, s-a descoperit un important tezaur cu podoabe și monede de argint din Sec. I î.Hr. Acest tezaur, aflat astăzi la Muzeul de Istorie a Artei din Viena (descoperit înainte de 1918). Satele Poșaga de Jos și Lunca, păstrează urme vizibile ale mineritului antic, daco-roman.
1365 – Prima atestare: Documentele vremii menționează primele așezări pe Valea Arieșului, legate de exploatarea lemnului și păstorit. Apare cu numele de POTSHAGA, nume care are rezonanțe slave vechi, însemnând așezare pe curs de apă.
1789 – Se ridică Biserica de lemn din Săgagea (Monument Istoric), martoră tăcută a istoriei locale. Construită exclusiv din lemn, aceasta reflectă ingeniozitatea meșterilor locali într-o vreme când românilor le era interzis să zidească din piatră.
1784 & 1848 – Poșaga a fost un bastion al libertății. Sătenii au susținut activ Răscoala lui Horea și, mai târziu, s-au alăturat legiunilor lui Avram Iancu, apărând trecătorile munților împotriva imperiilor vremii. La revoluția din 1848, poșăganii au fost conduși de Nicolae Rusdea, căpitan al satului, numit de către Avram Iancu.
1948-1957 – Rezistența Anticomunistă: Munții din jurul Poșăgii (Muntele Mare) au oferit refugiu partizanilor (grupările Șușman și alții) care au luptat împotriva regimului comunist, sprijiniți în secret de localnici.
Războaiele Mondiale (Secolul XX) – Dealurile din jurul Poșăgii au fost martore ale conflictelor mondiale, iar tranșeele din Primul și Al Doilea Război Mondial stau mărturie a luptelor purtate pe aceste meleaguri strategice.
Secolul XX – Schitul Poșaga: Început în anii ’30, Schitul „Izvorul Poșaga” a devenit simbolul zonei. Zidăria masivă din piatră și porțile sculptate în stejar sunt o capodoperă a stilului neoromânesc.
Revoluția din 1989 – Poșăganul Roșa Mircea este eroul căzut la datorie, în București, decembrie 1989.
Rezervația geo-botanică Șesul Craiului – Scărița-Belioara
Masiv calcaros de importanță națională, rezervație geologică și botanică. Adăpostește specii rare de plante (ex: floarea de colț, tisa) și o faună diversă. Oferă peisaje stâncoase impresionante.
Cheile Poșăgii
Defileu săpat în calcar de pârâul Poșaga. Pereții înalți de stâncă formează un peisaj spectaculos și un culoar natural spre Schitul Poșaga.
Schitul „Izvorul Poșaga”
Mănăstire de maici situată la intrarea în Cheile Poșăgii. Construită din piatră de râu, remarcabilă prin arhitectura sa tradițională și porțile din lemn sculptat. Loc de reculegere.
Izbucul Bujorului (și alte izbucuri carstice)
Sursă carstică unde apa țâșnește direct din stâncă, un fenomen hidrologic specific zonelor calcaroase. Vizibil mai ales după ploi abundente sau topirea zăpezilor.
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Săgagea
Monument istoric din secolul al XVIII-lea, reprezentativ pentru arhitectura religioasă tradițională moțească. Păstrează elemente valoroase de patrimoniu.
